efcons

Exista o anumita rutina in a merge la cursuri la scoala de drept. Dimineata, daca nu esti unul dintre studentii care locuieste in campus, trebuie sa fii norocos daca mai gasesti un loc aproape de scoala unde sa parchezi, la ora 11 fara zece , inainte de cursul de Constitutional.Locuri de parcare sunt destule, dar costa.Sunt parcari private.Eu vorbesc de acele locuri unde poti parca fara permis, aproape de scoala, gratuit si in care singurul lucru pe care trebuie sa il urmaresti este orarul afisat pe un indicator “parcare interzisa” care iti spune in ce zi din luna si la ce ora se curata strada.Daca ai uitat cumva ca te afli in ultima vinere din luna, gasesti un plic sub stergator si stii ca ai de platit 10 dolari.25 platesti cand parchezi in zona rezervata masinilor de pompieri.Un permis de parcare pentru un semestru costa in jur de 160$.

Cladirea scolii de drept e separata de alte scoli in cadrul campusului.Exista doua intrari, dintre care una e accesibila non-stop.Nu te impiedica nimeni sa te trezesti in mijlocul noptii, sa traversezi strada din camin in campus, sa intri in scoala si sa lucrezi la ce vrei tu.Biblioteca in schimb se inchide la 11 pm duminica, de pilda.Am impresia ca pana la o anumita ora din noapte exista si un fel de student bodyguard care te ajuta in tot felul de situatii “ de urgenta”, cum ar fi de pilda cazul in care ti-ai uitat nu stiu ce carte sau cheile de la masina in biblioteca, dupa ora de inchidere, daca ti-e frica sa mergi singura nopatea pana la locul unde ti-ai parcat masina.Exista de asemenea un ofiter de serviciu si un nr de telefon disponibil non stop pentru astfel de situatii.

Daca vii in campus in timpul zilei, la aceeasi intrare poti vedea si un spatiu special amenajat unde sa iti lasi bicicleta.Imi place mult sa vad bicicletele aliniate in fata intrarii. Imi da un sentiment minunat de relaxare si libertate.

Dupa ce iti lasi bicicleta si iti pui rucsacul pe umar, ai doua usi pe care sa intri, dintre care una e automat rezervata persoanelor cu handicap.” Free access to public places”.Odata intrat in atrium, te izbeste mirosul de cafea si supa de legume de la cafeneaua din incinta, unde singurul barman de serviciu, Matt, deschide la 7 dimineata si te serveste cu cafea, “soda”- cred ca diet coke e cea mai populara-, 4 feluri de chec , sandwich-uri si supa zilei pana pe la 7 seara.Toata lumea stie ca prajiturile sunt “de casa”, cu alte cuvinte nu au aditivi si justifica pretul ceva mai piperat.

De jur imprejur sunt canapele comode unde te asezi sa citesti oricand ai 10 minute libere.Se citeste non stop aici, pe la toate colturile, ca sa zic asa.Chiar si cand asteapta liftul sa ajunga la etajul trei, in salile de clasa, studentii sunt cu laptopul in brate cautand ceva pe internet.

In mijlocul atriumului se gasesc vreo 10 mese rotunde pe langa care daca treci, nu e greu sa auzi ticaitul tastelor la laptopurile de toate marimile, conversatiile la mobil sau sa vezi cartile imense de spete pe masa, alaturi de recipientele de plastic ale celor ce prefera sa isi aduca pranzul de acasa.Exista si un fel de bucatarie la subsolul cladirii, echipata cu 2 frigidere, 2 cuptoare cu microunde unde sa iti incalzesti mancarea, 6 dozatoare cu sucuri si dulciuri, un televizor si cate un tablou mic cu mesaj de incurajare deasupra fiecarei mese.

La primul nivel al cladirii se gaseste in principal biblioteca si, foarte util, Oficiul de orientare in cariera, un echivalent al Centrului de Informare, Plasament si Orientare in Cariera pe care il stiam eu la Universitatea din Iasi.Spre deosebire de centrul din Iasi, centrul de la scoala de drept e destinat sa serveasca exclusiv nevoile studentului la drept, este situat in incinta scolii de drept si are ca si angajati permanenti 2 avocati si un specialist pe probleme de orientare in cariera.Acest format se regaseste cred in majoritatea scolilor de drept din America.

Ce este specific acestui centru este accesibilitatea incredibila si multitudinea de evenimente. Evenimentele sunt comunicate prin email catre toti studentii, afise in bibiloteca, interiorul liftului si panourile diferitelor asociatii ale studentilor.Se organizeaza de obicei miercurea si joia la ora pranzului.Au ca subiect pregatirea pentru examenul de admitere in barou, pregatirea pentru interviu, prezentarea oportunitatilor de practica in timpul verii si altele care nu imi vin in minte acum.La fiecare intalnire se serveste un pranz, cam 20 de minute inainte de inceperea evenimentului. Pranzul se comanda de catre scoala, studentii se aliniaza in fata amfiteatrului inainte de eveniment si au de ales intre 2 feluri de friptura de pui(in sos dulce sau picant), la care se adauga neaparat salata si painea.Bautura e intotdeauna pe cont propriu.Cand nu se serveste friptura, se serveste pizza.Introtdeauna cu grija si pentru vegetarieni

La ultima intalnire la care am participat s-a servit pizza si s-a vorbit despre International Moot Court Competition ca si optiune pentru cei care vor sa se angajeze in acest amplu proiect caruia i se acorda 1 credit.Din cate stiu eu, competitiile de moot court in scoala de drept din Romania nu fac parte din curricula.Singura posibilitate care am avut-o sa aflu mai mult despre acest tip de exercitiu a fost in perioada in care am activat in ELSA, al carei format cuprinde competitiile de moot court ca si tip de activitate academica destinata sa ascuteasca abilitatile de a gandi “on your feet” ale juristilor.
Trebuie spus ca exista 2 tipuri de moot court-uri.Unul de factura locala, si care fac obiectul unui curs cu acelasi nume (pentru care se acorda 3 credite academice si care se preda in 2 semestre) si competitia internationala de moot court, care primeste cum am spus 1 credit si care implica mult mai multa munca pe cont propriu fara echivalent in credite academice. Satisfactiile in schimb sunt pe masura.Iar abilitatile exersate sunt transferabile cu success oricand in orice domeniu de practica a dreptului, nu neaparat international.Acest aspect mi se pare esential.Anume, idea de a alege cursuri destinate sa te puna in situatia de a invata aplicand si de a intelege cum poti folosi cat mai mult ceea ce ai ales. Pentru a fi selectat in echipa de 4, trebuie sa te inscrii la o pledoarie de 10 minute in fata profesorului coordonator pe o speta data la competitia din anul precedent.In luarea deciziei, profesorul tine cont in principal de prestatia in cadrul pledoariei si clasamentul in topul anului de studiu.

(va urma)

Lavinia Pascariu

St.Louis University School of Law

O persoana se afla de multe ori in situatii noi, cand trebuie sa infrunte un sistem cu totul strain si sa invete repede calea spre adaptare si succes. Uneori avem sansa de a gasi ghizi si indrumatori care sa ne spuna despre „ascunzisurile" sistemului si sa ne dea informatia necesara pentru a evita erorile tipice. Alteori e necesar sa ne descurcam singuri si sa inventam „roata" din nou, fara cunostiintele celor dinaintea noastra. Experienta mea ca studenta J.D. la drept in SUA se incadreaza in a doua categorie, a celor care nu au beneficiat de sfaturi practice de la cei de dinainte in situatii similare, din simplul motiv ca nu sunt multi romani sau internationali la drept in SUA (cel putin nu la nivel JD), iar perspectiva colegilor americani nu serveste nevoilor studentului strain. In conditiile in care exista multi romani studenti in SUA pe alte domenii (in special matematica/ informatica/ fizica, etc), de ce nu si la drept? Lipsa de informatii referitoare la sistemul educational, costul foarte ridicat al educatiei, si diferenta sistemelor legale de drept civil si drept comun sunt doar cateva motive. In consecinta, acest articol adreseaza aspectele de baza ale sistemului educational american de drept cu scop de introducere a temelor care vor fi analizate in detaliu in articole viitoare, si pentru a compara cele doua diplome acordate in SUA.

Ca si observatie generala, educatia legala in SUA este una dintre cele mai conservatoare in comparatie cu alte domenii de studiu, si ca urmare simti presiunea continua de a te adapta sistemului. Marea majoritate a studentilor de drept sunt bineinteles americani, iar studenti internationali sunt foarte putini. Atmosfera educationala se bazeaza enorm pe traditia si cultura americana /anglo-saxona, ceea ce poate dezorienta usor pe „non-americani" care nu au mentalitatea respectiva si nu sunt obisnuiti sa rationeze in stil american. De exemplu, multe concepte legale se bazeaza pe „presupuneri" unice lumii anglo-saxone – „flooding gates", „slippery slope", „sliding scale", pe care cineva cu o minte mai „socialista" (din statele Europei continentale) nu le-ar „presupune", ci din contra, ar presupune contrariul. Dat fiind ca dreptul in SUA este un domeniu „american" de traditie, americanii de obicei exceleaza, datorita mentalitatii care se potriveste cu sistemul de predare, si a afirmarii de sine („assertiveness") tipic societatii lor. Asta nu inseamna ca studentii internationali sunt mai prejos, ci doar ca le trebuie mai mult timp sa se acomodeze. Din pacate, pentru unii aceasta acomodare costa note si slujbe, motiv pentru care este esential sa ai informatii de la cei dinaintea ta despre cum sa te acomodezi cat mai rapid.

Exista doua diplome principale pe care le acorda o facultate de drept in SUA: J.D. si LL.M.. Diploma „standard" acordata americanilor se numeste J.D. (Juris Doctor). Facultatea de drept pentru a obtine o diploma J.D. e de 3 ani si se face numai dupa terminarea unei facultati de 4 ani pe orice profil, in orice tara. Cealalta diploma se numeste LL.M. (Master of Laws), se acorda in general internationalilor absolventi de drept in tara lor de origine si e de 1 an. In tabelul de mai jos am sintetizat cerintele, avantajele si dezavantajele celor 2 diplome in comparatie. Tabelul este doar pentru a ilustra aspecte generale ale celor 2 diplome, ele provenind din experienta proprie cu aplicarea la unele facultatile de drept, precum si din discutiile cu studenti internationali J.D. si LL.M. de la Boston University; informatii specifice se gasesc pe website-ul facultatilor de drept alese. Pentru a gasi o lista cu website-urile facultatilor presum si clasamentul celor mai bune facultati de drept, vizitati: http://www.usnews.com/usnews/edu/grad/rankings/law/brief/lawrank_brief.php

Dupa cum se poate observa, fiecare diploma are plusurile si minusurile corespunzatoare, astfel incat conteaza foarte mult intentia aplicantului. Daca se vrea practicarea dreptului in SUA si ruperea de tara de origine, atunci J.D. este diploma indicata. Din contra, daca aplicantul urmareste doar familiarizarea cu dreptul american si o slujba mai buna la intoarcerea in tara, atunci diploma LL.M. este indicata. Din convorbirile mele cu studentii LL.M. care incearca sa-si gaseasca slujba in SUA reiese ca sunt foarte dezamagiti de prospectele de angajare. De exemplu, anul trecut, doar 2 studenti LLM de la Boston University din 50 au obtinut o slujba (iar unul din ei a obtinut-o prin transfer din Londra), pe cand se zice ca 99% din studentii JD de la acceasi facultate vor obtine slujba dupa absolvire (sincera sa fiu, ma indoiesc, dar macar 75% sa fie si tot e bine).

O alta perspectiva o prezinta competitia pentru note si slujbe. Asa cum voi scrie in articole viitoare, notele bune sunt direct proportionale cu slujbele bine platite, cel putin pentru prima slujba de dupa absolvire. Pentru diploma J.D. competitia cu americanii pentru note este crancena, din moment ce exista o curba obligatorie, insemnand ca un numar predeterminat de studenti iau A, B, C, D sau F, si sunt notati in comparatie cu ceilalti. Pana si doua cuvinte pot face diferenta intre un B+ si un A-. In acelasi timp, studentii LLM sunt notati doar in comparatie cu alti LLM, sau chiar si fara curba. Asta inseamna ca e mai usor pentru ei sa ia note mari. Plus ca multi LL.M.-i, in special din Europa de Vest, far „turism educational" si nu dau mare importanta notelor, pe cand americanii JD sunt foarte seriosi si competitivi in privinta notelor (cu exceptiile de rigoare, bineinteles).

In concluzie, din moment ce romanii pot avea access la ambele diplome, pentru a o alege pe cea mai potrivita trebuie analizata intentia cu care se porneste: a practica in SUA, sau a se intoarce acasa? A avea sau nu notele cele mai mari? Din pacate, facultatile de drept nu au obiceiul de a avertiza studentul sau chiar au obiceiul prost de a-l dezinforma referitor la sansele de angajare sau de a practica dreptul pe teritoriul SUA. In consecinta, recomand ca inainte de a aplica la o facultate de drept din SUA sa se contacteze un student roman sau cel putin international de la drept pentru sfaturi.

Dana Bucin, an 3 JD

Boston University School of Law

(Va urma)

 Incepind din aceasta luna vom publica periodic textele trimise de Lavinia Pascariu, care se afla in SUA. Ea urmeaza un curs de master la facultatea de drept a St.Louis University, in Missouri. Ca orice student american care se respecta, lucreaza in paralel si la MasterCard . Mai multe insa o las pe ea sa va spuna in cele ce urmeaza:

Visul meu nu a fost sa studiez in America. Visam sa pot alege libera ce sa invat si de unde si mai ales sa nu ratez nici o ocazie. Am vrut sa imi fac cei 4 ani de studentie in Iasi un timp de cautare, incercare si visare.Si am ales sa fac Dreptul pentru ca am crezut ca merita sa fac efortul sa ma pregatesc pentru a munci intr-un domeniu important si care imi dadea satisfactia propriei valori morale .

Ce gasesc important de scris acum despre acea perioada este fascintatia studentiei, nu neaparat faptul ca “am intrat la Drept”,.Aveam sansa unica sa intru intr-un sistem de resurse in care gandeam ca cel mai important lucru de facut era sa caut si sa aleg ce sa pun in cosul viitoarei mele cariere .Nu stiu exact de unde aveam eu viziunea asta, dar imi era foarte clar ca trebuie sa fie ceva mai mult si mai valoros in a fi student, in special la Drept, decat in a merge la cursuri, a prinde trend-ul de la colegii mai mari si a savura satisfactia imediata a notelor mari.Voiam sa particip la a face lucruri pentru altii, sa invat de la altii, voiam libertatea de a alege sa invat si celelalte lucruri de care in mod conventional “nu aveam timp”-cum ar fi de pilda sa continui sa imi perfectionez Germana si sa invat alte limbi straine, sa inteleg ce e ala un proiect si ce inseamna sa ai abilitati manageriale – cu alte cuvinte, voiam sa ma implic in cat mai multe activitati ca sa vad”what’s in it for me”, ca sa zic asa.

Doream sa nu uit acele lucruri care le stiam despre mine si pe care intentionam sa le desavarsesc: sa pot vorbi limbi straine, sa stiu sa ma conduc pe mine si sa invat sa conduc si pe altii, sa fiu cu oameni care fac ceea ce eu as vrea sa pot face, cu oameni care ma inspira.Asta era ce ma atragea la ideea de a merge la Universitate in calitate de student, asta aveam eu in suflet cand ma gandeam cine sunt si unde vreau sa ajung.Sa tin pasul cu rigorile Facultatii de Drept mi se parea doar mijlocul de a ma afla in acest mediu si de a avea acces la oportunitati.

Felul in care am ales sa am success cred ca a fost la nivel intuitiv si deslusit pas cu pas.A venit din mediul non academic-prin excelenta-dar s-a bazat pe structura lui de resurse.Mai concret, am cautat sa ma implic in cat mai multe proiecte in afara scolii.Gaseam mai tot timpul o conferinta, un seminar sau o prezentare de carte, cursuri de limbi straine care sa ma intereseze.Imi placea mult sa tin pasul cu afisele din holul corpului A al Universitatii.De pilda, in fiecare sambata dimineata in primul semestru de facultate, mergeam la cursurile facultative de Germana pentru ca visam sa pot vorbi limba asta grea si voiam sa fac munca care se cerea ca sa ajung acolo.Apoi, am vrut sa vad ce e frumos si util in a face voluntariat.Care e placerea? Si raspunsul a venit –descopeream cel mai bine asa cine sunt si ce pot face.

Nu am sa uit niciodata bucuria si nedumerirea pe care am avut-o in acelasi prim semestru de studentie , cand am vazut afisele de pe amfiteatrul I.I anuntand o prezentare a unei asociatii europene a studentilor la drept (reputata ELSA-The European Law Students’ Association-, in care am activat pe tot parcursul Facultatii) si cand, in ziua cu pricina, m-am regasit doar eu in sala , ca si student in anul I, alaturi de cativa colegi din anul II, III si de la o alta facultate particulara .Pentru mine era clar ca de aici imi voi incepe constructia carierei juridice, avand acces si la altceva in plus fata de cursuri si seminarii.Nu puteam crede ca doar eu vedeam asa in anul I.

Visul meu nu a fost sa studiez in America, ci in Europa.Imi place sa vorbesc engleza, dar nu ma inspira imaginea avocatilor din filmele americane , nici descrierea visului american.Imi placea in schimb sa aud despre dezinvoltura studentilor americani in a-si exprima argumentat parerile. Despre asta ne-a vorbit profesorul de dezbateri academice din Liceu si mai tarziu din facultate, Viorel Murariu, atunci cand vorbea despre o sesiune de debate intr-un amfiteatru american.Aveam sa respir eu insami aerul unui asemenea amfiteatru, nesperat de curand: colegi cu pranzul “mcdonalds” pe banci, expediind in ultimele minute de pauza ceva emailuri de la laptopul personal , inainte ca profesorul sa isi inceapa discutia, iar ei sa isi deschida documentul word cu sumarul lectiei la zi, sumar pe care l-au creat dupa cel putin de 3 ore de studiu individual (Se estimeaza ca pentru o ora de curs la care participam este necesar sa ne pregatim in medie 3 ore).Si nu e putin lucru.Dimpotriva.Asta poate ajuta la intelegerea comportamentului colegului meu, studentul american, in special cel la drept, cand vine vorba de facut prietenii si stat la “o tigara” pe holurile universitatii.Nu isi permite. Pentru el este foarte clar cum anume timpul este o resursa si, mai mult decat atat, cea mai importanta pe care o are de valorificat.Pai cred si eu. Dupa ce vine de la job-ul part-time (cel mai adesea in domeniul IT, biblioteca, social work, baby sitting) se indreapta direct spre bibiloteca si stie exact cat timp si energie are la dispozitie sa se pregateasca pentru ora de Contracte “de a doua zi la ora 8 dimineata”.Studentii arata foarte concentrati si adesea parca vad prin tine.Asta a fost cel putin prima mea impresie cand am intrat prima data in holul uniiversitatii la care studiez acum. Eu eram obisnuita ca studentii sa se uite unii la altii, sa se cerceteze, ca sa zic asa, cel putin din curiozitate.Asta nu inseamna insa ca nu sunt prietenosi in a-ti spune ‘hello” si a face coltul inainte de a-i raspunde la salut.

Grupul de studenti intr-o clasa e destul de mic, in medie, 25.Profesorul ne stie pe nume, iar noi stim ca trebuie sa citim “cel putin cele 20 de pagini” din cartea cu spete, pentru a doua zi. Profesorul pune intrebari si alege aleatoriu cine sa-I raspunda.Daca nu stii, esti notat absent pentru ziua respectiva.Ce imi place sa constat si totodata sa incerc sa educ in mine este absoluta constiinciozitate cu care se citeste dupa ore, pentru a doua zi.Pauzele sunt cam de 15 minute.Ritmul e intens.De aceea exista de cumparat carti cu sumare , explicatii si exemple pentru a te ajuta sa pricepi mai bine o anumita materie.
Un alt lucru care imi place sa constat e cum pune profesorul intrebarile.Imi place cum cuantifica cat de departe te afli de ideea in cauza si cum face analogiile pentru a-ti sugera unde ar trebui sa te indrepti cu gandul.Se si glumeste .E interesant de ascultat parerile unor colegi ‘mai in varsta”, care vin dupa experienta unei prime cariere si a unei licente, adesea in inginerie, medicina, istorie, geografie, ca sa dau doar cateva exemple care le cunosc.

Exista o materie care se studiaza` in scoala de drept Americana care pe mine ma convinge ;se numeste “Cercetare Juridica si Compunere” (Legal Reseach and Writing).E o materie care se studiaza in anul I de facultate si care e obligatorie pentru avocatii straini care studiaza sistemul de drept american.Desi nu am inceput oficial acest curs, am avut prilejul sa mi se explice despre ce e vorba si , mai ales, la ce foloseste.Pe scurt, ca sa poti intelege cum anume sistemul American e diferit de cel romanic, trebuie sa intelegi ca se bazeaza pe precedentul judiciar si nu pe litera legii.Asa stand lucrurile, odata ce citesti solutiile date de-a lungul timpului intr-o anumita problema (“issue”), trebuie sa stii cum sa o interpretezi in lumina cazului prezent.Fiindca totul se bazeza pe citirea si interpretarea precedentului, exista si un curs care e destinat sa te invete tocmai acest algoritm.Dupa care, te invata cum anume sa il comunici in scris. Ce e un paragraf, ce nu e un paragraf….

(va urma)

Incepind din acest an, Asociatia e-F.Cons isi propune sa publice o
revista proprie care se va adresa atit consilierilor juridici dar va
aborda si alte teme juridice, teoretice si practice. Revista va
cuprinde urmatoarele sectiuni: Dosarul Teoretic, Dosarul Practic,
Dosarul Consilierului Juridic, Dosarul Reformei,  Alternative juridice si Cariere Juridice.

Pe linga probleme adresate in mod special activitatii consilierilor
juridici [la care vor avea acces doar membrii e-F.Cons], aceasta
revista va aborda chestiuni legate de teoria dreptului,
law&economics, educatie juridica, reforma justitiei, independenta
justitiei si a profesiilor juridice, interes public vs. viata privata ,
reforma profesiilor juridice, relatia dreptului cu alte stiinte..
spatiu este suficient pentru a acoperi interesul cititorilor.

Articolele vor fi postate pe site-ul Asociatiei e-Fcons  in spatiul destinat revistei.

Ceea ce va aduce nou Dosarele e-F.Cons va fi o imensa bibliografie in
limba engleza pe care o voi pune la dispozitie celor interesati sa
scrie despre subiectele amintite. Asadar, prima conditie este sa
cunoasteti limba engleza. A doua conditie este sa fiti interesati de
subiecte care nu se predau prea mult prin facultatile romanesti de
drept. A treia este sa aveti un pic de talent la scris si, evident,
suficient timp la dispozitie.

Modalitatea de lucru va fi urmatoarea: va voi trimite o lista de
subiecte, veti alge una sau doua teme dupa care va urma bibliografia.
In maximum cinci saptamani va trebui sa scrieti un articol de minimum
20 de pagini.Alte detalii le vom discuta in cadrul unei corespondente

private.

Dosarele e-F.Cons ofera astfel un spatiu de exprimare public juristilor
interesati sa isi dezvolte abilitatile si cimpul de informatie inca din
timpul facultatii.Bibiliografia pe care

v-o pun la dispozitie nu este astazi cunoscuta in tara: este vorba de
citeva mii de articole din prestigioase reviste americane de drept.

Revista, impreuna cu asociatia, vor fi promovate in medii juridice diverse.

Cele mai interesante articole vor fi selectate de o comisie si vor fi publicate
si in varianta tiparita a revistei.

Tot ceea ce trebuie sa faceti acum este sa reflectati daca sunteti
interesati sa luati parte la acest proiect. Scrieti-mi la adresa:
efcons@efcons.ro

Daca vrei sa citesti acest articol in intregime, te asteptam sa devii
membru al e-F.Cons.

1. Cum poti deveni
   consilier juridic : Ghid pentru studenti si proaspat absolventi;

2. Zece lucruri pe
   care trebuie sa le cunosti in primul an de activitate;

3. Primul consilier
   juridic al unei organizatii: Ce trebuie sa stim.
   

Pentru a ne cunoaste mai bine, va invitam sa ne vizitati la: www.efcons.ro

8.REFUZUL DE REPREZENTARE SAU DE CONSILIERE. DEMISIA.

(1) Consilierul este dator sa nu demisioneze si sa nu refuze reprezentarea si/sau consilierea organizatiei angajatoare din motive profesionale decit in situatiile limitativ prezentate aici, mai jos si numai dupa o notificare prealabila data in functie de circumstante.

(2) In cazul in care consilierul juridic demisioneaza din alte motive decit cele indicate mai jos el va respecta prevederile legislatiei muncii cu privire la procedurile de notificare si de descarcare de sarcini la parasirea functiei. In acest caz textul notificarii va cuprinde motivele demisiei, altele decit cele care fac obiectul prezentului cod deontologic.

(3) In urmatoarele imprejurari, consilierul juridic va refuza sa reprezinte si/sau sa consilieze organizatia angajatoare sau, in cazul in care a inceput sa o faca, va notifica in scris consiliului de administratie al acesteia retragerea din activitatea de consiliere si/sau reprezentare in chestiunea respectiva ori demisia sa, dupa
cum considera de cuviinta:

a) reprezentarea si/sau consilierea va avea ca efect incalcarea
regulilor de etica sau incalcarea oricarei legi in vigoare;

b) conditia fizica sau psihica a consilierului juridic nu ii permite
acestuia in mod obiectiv sa reprezinte sau sa consilieze
organizatia angajatoare.
Consilierul va adresa consiliului de administratie o notificare scrisa
sub motivatia “refuz de reprezentare/consiliere (sau demisie) din
motive profesionale”.

(4) In urmatoarele imprejurari, consilierul juridic isi poate prezenta demisia ori poate sa refuze ori sa se retraga din activitatea de consiliere si/sau de reprezentare a organizatiei angajatoare, dupa
cum considera necesar, intr-o chestiune ce a fost supusa judecatii
sale profesionale:

a) retragerea nu va produce prejudicii materiale organizatiei
angajatoare;

b) organizatia angajatoare insista asupra unei conduite pe care
consilierul juridic o gaseste a fi ilegala, in special daca ea
angajeaza raspunderi penale;

c) organizatia angajatoare foloseste activitatea consilerului juridic pentru a ascunde o conduita ilegala, in special daca ea angajeaza raspunderi penale;

d) organizatia angajatoare insista asupra unei atitudini pe care
consilierul juridic o considera a fi jignitoare, imorala sau asupra
caruia are o opinie fundamental divergenta;

e) organizatia nu isi indeplineste obligatiile asumate fata de
consilierul juridic iar acesta a notificat intr-un termen rezonabil
intentia sa de a refuza reprezentarea/consilierea sau de a
demisiona in cazul in care organizatia nu isi indeplineste
obligatiile sale;

f) reprezentarea va aduce prejudicii materiale consilierului juridic
sau acesta intimpina dificultati nerezonabile in activitarea de
reprezentare, datorate organizatiei angajatoare;sau

g) exista alte cauze pe care consilierul juridic le considera, cu buna credinta, a fi profesional rezonabile.
Consilierul va adresa consiliului de administratie o notificare scrisa
sub motivatia “refuz de reprezentare/consiliere (sau demisie) din
motive profesionale”.

(5) Cu exceptia cazurilor prevazute la alin.(2) si (3) de mai sus, legea si/sau instanta judecatoreasca pot solicita consilierului juridic
continuarea activitatii sale, in anumite imprejurari. In acesta
situatie el va prezenta in scris argumentele sale in fata consiliului
de administratie al organizatiei angajatoare sau instantei, dupa caz,
si se va supune deciziei finale a acesteia.

(6) Inainte de a refuza sau a se retrage din activitatea de
reprezentare sau de consiliere ori inainte de a-si prezenta demisia,
consilierul juridic va actiona pentru a proteja interesele organizatiei
angajatoare: va notifica in decizia sa intr-un termen rezonabil si va
respecta procedurile interne de audit ale acesteia, va acorda
organizatiei angajatoare un termen suficient pentru angajarea altui
consilier sau avocat, va preda documentatia necesara asupra careia
organizatia angajatoare are drepturi de proprietate si va returna orice sume la care nu este indreptatit. Consilierul juridic poate
pastra documente legate de activitatea sa in masura in care exista
prevederi legale care permit aceasta.

Comentarii

8.1 Desi organizatia angajatoare are dreptul de a cere incetarea contractului de munca in conditiile legii,consilierul juridic nu are o libertate de actiune la fel de mare. Odata cu acceptarea angajamentului
profesional, consilierul trebuie sa se achite de sarcini in mod competent, cu exceptia cazurilor in care exista circumstante profesionale grave care sa duca la incetarea contractului sau la refuzul de a reprezenta si/sau consilia organizatia angajatoare intr-o anume chestiune.

8.2 Aceasta clauza nu poate limita in nici un fel libertatea consilierului juridic de a-si alege locul de munca sau de a-si administra cariera. Prevederile acestei clauze au in vedere numai cazurile in care motivul esential al demisiei sau refuzului de a reprezenta si/sau consilia organizatia angajatoare este legat actiuni contrare celor in acord cu constiinta profesionala a consilierului juridic precum si cu aplicarea legii sau a normelor acestui cod deontologic.

8.3 Consilierul care notifica demisia sa ori refuzul de a reprezenta si/sau consilia organizatia angajatoare intr-o anume chestiune va actiona astfel incit cheltuielile sa fie minime si va evita orice prejudicii ce pot fi aduse acesteia. Consilierul va face TOT ce este rezonabil posibil pentru a preda succesorului sau informatiile
si documentatia necesara cit mai rapid si mai organizat.

8.4 In imprejurarile enumerate de aliniatul (3) consilierul juridic are obligatia morala si profesionala de a demisiona sau de a refuza sa reprezinte si/sau sa consilieze organizatia angajatoare. Iata citeva exemple: (a)atunci cind consilierul primeste instructiuni de a actiona impotriva prevederilor legii sau ale unei hotariri judecatoresti definitive si irevocabile iar consiliul de administratie al organizatiei angajatoare persista in intentia sa, desi consilierul juridic l-a informat direct despre consecintele unei astfel de incalcari; (b) cind organizatia angajatoare actioneaza doar pentru a hartui sau a aduce prejudicii unei terte persoane; (c) cind
sunt incalcate prevederile acestui cod in materia conflictului de interese;(d) cind realizeaza ca nu are competenta si pregatirea profesionala necesara de a rezolva chestiunea supusa atentiei sale. Aceasta enumerare are un caracter exemplificativ.

8.5 In imprejurarile enumerate in alin. (4) consilierul juridic poate considera de datoria sa, in circumstantele date, sa isi prezinte demisia sau sa refuze reprezentarea si/sau consilierea organizatiei angajatoare. De regula aceste situatii pot sa apara atunci cind exista o deteriorare semnificativa a relatiei de incredere existente intre consilier si angajator. Consilierul dezamagit sau inselat in increderea sa de organizatia angajatoare va fi intreptatit sa demisioneze, la fel cum refuzul angajatorului de a actiona in concordanta cu sfaturile consilierului intr-o chestiune semnificativa poate indica o pierdere a increderii. Pe de alta parte consilierul nu trebuie sa foloseasca demisia ori refuzul reprezentarii si/sau a consilierii ca un instrument de a determina organizatia angajatoare sa ia o decizie nepotrivita intr-o chestiune complexa si dificila.

8.6 Dupa prezentarea demisiei, consilierul va coopera cu succesorul sau, la cerere. Pentru aceasta, ii va pune la dispozitie opiniile sale in chestiunea aflata in disputa, impreuna cu descrierea faptelor si a temeilor legale. Cu toate acestea, informatiile confidentiale despre care are cunostinta nu vor fi divulgate fara acceptul expres al fostei organizatii angajatoare.

7. RESPECTUL FATA DE JUSTITIE

Consilierul va incuraja respectul public fata de justitie si va cauta sa imbunatateasca procesul de administrare a justitiei.

Comentarii

7.1. Admiterea in rindul juristilor si activitatea practica de aplicare a legii implica angajamentul fundamental al consilierului fata de ideea de justitie egala pentru toti, in cadrul unui sistem impartial si organizat. Institutiile juridice nu vor functiona eficient daca nu impun respect in fata publicului larg.Natura schimbatoare a obiceiurilor umane dar si imperfectiunea institutiilor fac necesare eforturi constante pentru imbunatatirea procesului de administrare a justitiei si mentinerea respectului public pentru aceasta.

7.2. Educatia, oportunitiatile si experenta consilierului juridic face ca el sa se afle in pozitia de a observa si a descoperi slabiciunile si forta legilor, instititiilor si ale autoritatilor publice. Ca urmare, el ar trebui sa faca eforturi constante pentru a imbunatati sistemul juridic, sub conditia ca orice critici si propuneri sa fie argumentate si facute cu buna credinta .

7.3. Obligatia prevazuta de prezentul articol nu este limitata la activitatile profesionale ale consilierului, dar este extinsa la o raspundere mai generala ca rezultat al pozitiei consilierului in cadrul comunitatii. Raspunderile unui jurist sunt mai mari decit cele ale unui cetatean obisnuit. El nu trebuie sa submineze legea prin activitati de consiliere sau asistenta care sunt contrare legii si trebuie sa se abtina de la orice act care ar putea duce la scaderea respectului si increderii publicului fata de sistemul juridic din care un jurist
practician face parte. Consilierul trebuie sa se abtina de la acte care ar putea duce la slabirea ori distrugerea increderii publice in institutiile legale sau in autoritati, cum ar fi aducerea unor acuzatii iresponsabile de coruptie sau de favorizare. Aceasta precautie este necesara mai ales in exprimarea publica a opiniilor sale
deoarece calitatea sa de jurist va adauga greutate si credibilitate declaratiilor publice pe care le face. Din aceleasi motive consilierul nu trebuie sa ezite in a denunta orice act de injustitie.

7.4. Consilierul care face propuneri privind schimbari legislative sau administrative trebuie sa arate interesele caror parti sunt promovate prin propunerile facute, fie acestea interese personale, profesionale, ale organizatiei angajatoare sau care tin de interesul public. Consilierul poate promova in numele organizatiei angajatoare propuneri de schimbare cu care nu este personal de acord, dar in cazul in care se invoca interesul public, el va sustine doar acele propuneri pe care le considera a fi in interes public , prin prisma judecatii sale profesionale.

Codul Deontologic al Consilierului Juridic.
Asociatia e-F.Cons 

6.RESPECTUL FATA DE COLEGI SI FATA DE PROFESIE

Consilierul juridic va sprijini si va contribui activ la mentinerea integritatii si reputatiei profesiei. Atitudinea consilierului juridic fata de colegii sai consilieri sau fata de colegii din alte profesii juridice trebuie sa fie caracterizata de curtoazie,respect si buna credinta .

Comentarii

6.1 Curtoazia si buna credinta fata de colegii juristi contribuie la eficacitatea si rapiditatea desfasurarii actului de justitie. Consilierii care actioneaza altfel fac un deserviciu organizatiei angajatoare si aduc atingere interesului public de realizare a justitiei, in care scop se prezuma ca problemele date in competenta unui jurist vor fi tratate cu atentie si celeritate. Incalcarea acestui principiu va reduce abilitatea consilierilor de a-si desfasura activitatea in conditii optime.

6.2. Consilierul este dator sa raspunda prompt la orice comunicare venita din partea asociatiei profesionale din care face parte. Consilierul va raspunde intr-un timp rezonabil comunicarilor profesionale si va fi punctual in indeplinirea angajamentelor pe care si le-a asumat fata de colegii sai.

6.3. In cursul comunicarilor profesionale, consilierul nu se va adresa unui alt coleg, instantelor, organizatiei angajatoare sau oricarei alte persoane in mod abuziv, ofensator sau in orice alt mod nepotrivit tonului de adresare specific unui jurist.

6.4. Participarea la activitatile publice privind profesia
Pentru a se achita de raspunderea sa publica de a oferi consultanta juridica cu o judecata profesionala independenta si competenta, consilierul are obligatia de a actiona pentru a sprijini profesia in functionarea sa, pentru a creste reputatia acesteia in mod efectiv. In acest scop, el va lua parte la activitati cum ar fi:
reforme ale legilor, continuarea pregatirii juridice, programe de asistenta juridica , servicii juridice pentru comunitate, chestiuni legate de disciplina si comportamentul profesional, legaturi cu alte profesii juridice si alte activitati ale organizatiei profesionale din care face parte. Aceste activitati, desi pot consuma din timpul
liber al fiecaruia, sunt esentiale pentru mentinerea unei profesii puternice, independente si pentru cresterea standardelor de competenta.

6.5 Spiritul Corpului Profesional
Dezvoltarea unui spirit al corpului profesional presupune stabilirea unei relatii de incredere si cooperare intre consilieri, in beneficiul organizatiilor angajatoare, cu scopul de a evita litigii care nu sunt necesare si alte comportamente si atitudini care pot afecta reputatia profesiei. Cu toate acestea interesul organizatiei angajatoare va fi intodeauna mai important decit interesul corpului profesional.

6.6 In special in timpul desfasurarii procedurilor litigioase, animozitatile existente intre organizatiile pe care le reprezinta nu trebuie sa influenteze judecata profesionala a consilierilor. Existenta animozitatilor intre consilierii care reprezinta organizatii cu interese contrare in instanta poate face ca judecata lor profesionala sa fie afectata de factori emotionali personali si poate influenta corectitudinea deciziilor in cazul respectiv. Tacticile agresive care folosesc remarci personale sau atacuri la persoana trebuie evitate.
Acestea pot sa conduca la distorsionarea actului de justitie si nu isi gasesc locul in cadrul standardelor profesionale.

6.7. Consilierul nu trebuie sa se opuna fara motiv cerrerilor rezonabile privind datele infatisarilor, suspendarilor si aminarilor, altor cereri de natura procedurala care nu aduc prejudicii organizatiilor pe care le rerprezinta. Consilierul care are cunostinta ca partea adversa nu a beneficiat de consiliere juridica nu
trebuie sa continue procedurile fara a avertiza partea adversa despre necesitatea angajarii unui aparator.

6.8. Evitarea practicilor inselatoare.
Consilierul trebuie sa evite practicile inselatoare si nu trebuie sa profite de orice act de negligenta al celeilalte parti fara a o avertiza intr-un mod rezonabil, sub conditia de a nu afecta drepturile organizatiei angajatoare. Consilierul nu trebuie sa impuna partii adverse conditii imposbile, care nu pot fi puse in practica sau care sunt injuste (mai ales in ce priveste conditile referitoare la clauze penale sau termene de excutie), cu exceptia cazurilor in care imprejurarile impun o astfel de tranzactie.

6.9 .Consilierul nu va folosi mijloace de inregistrare audio pentru a inregistra o conversatie fara a informa mai intai conlocutorul despre aceasta.